Cu tine sunt un bob de rouă,
Cu tine
sunt un evadat,
Cu tine am picat în mare,
Dar şi la cer m-am ridicat!
Cu tine am plecat de-a latul,
Dar şi de-a
lungul am plecat
Şi numai ţie ţi-aduc cerul
Într-o
sacoşă cu vânat!
Cu tine am aprins tăciunii
În vatra
focului pierdut,
Cu tine am pansat şi rana
Din fiinţa ta când te-a durut!
Cu tine am oprit săgeata
În zborul
ei spre căprioară,
Reîntorcând-o la origini,
Am înflorit-o să nu
moară!
Cu tine-s zi când este noapte,
Cu tine-s
noapte când e zi,
Cu tine mă deşir în frunze
Prin verzi
nervuri de poezii!
Cu tine-s tâmpla de pe umăr
Şi umărul
sub tâmpla grea,
Şi când te culci pe iarbă, afară,
Sunt
căţeluş la talpa ta!
Cu tine s-a pornit pământul,
S-a dus în spațiu, rostogol,
Dar şi lumina s-a aprins.
(Te-au dat
luceferii de gol.)
Cu tine a-nmugurit şi graiul,
Dar şi
creionul a înverzit,
Cu tine am desprins şi traiul
De-a fi a
eternul răstignit.
Dar peste toate ce au nume
Cu tine
chiar simt că exist
Şi cânt pe clapele-nfloririi
Cu palme
reci de pianist!
Cu tine-s muzica din coruri
Cu tine sunt poveste albastră
În cerul
din privirea ta!
01.11.2013
.jpg)
ce frumoasa....mai ales ultima strofa..
RăspundețiȘtergerecu drag,