Cuţitul

 N-am nimic cu voi. Lăsaţi-mă-n pace!
Scot cuţitul vieţii şi pe masă-l pun.
Vreau să stea cu mine, să visăm rubine
Că în astă viaţă-i prietenul meu bun.

Ştiu că nu vă place, dar nu vreau cuvinte
Care să mă-ncânte, perii fără sens...
Eu, doar cu baltagul, nu voi fi pribeagul
Şi cu versul tandru mă simt în consens.

Vânturi neştiute urlă prin unghere
Poate-s uragane... n-ai de unde şti...
Şi lumea mă muşcă, sunt fumuri de puşcă
Ce-mi intră prin vene ca negre stihii.

E gunoi prin lume, e noroi prin piaţă
Şi chiar viaţa întreagă curge prin puroi
Dar mie nu-mi pasă şi rece mă lasă
Că-mi zice cuţitul: suntem amândoi!

El îmi e tovarăş şi cu murgul ager
Mă purtară-n viaţa pe un drum de fier.
Şi-n vâltoarea zilei fără scutul milei
Nu mă simt în lume, nicidecum, stingher.

Azi cuţitul vesel ciopleşte-n crenguţa
Unui braţ de frasin verde şi frumos,
Când în noapte vine luna prin suspine
Va-nflori în suflet un fluier duios.

Se ridică-n valuri fumul greu din pipă
Printre rotocoale visăm amândoi.
Basamac pe masă. Nouă nu ne pasă
Şi-ascultam ce cânta fluierul din noi..

Hai, lasă la dracul, cârciumar netrebnic,
Nu mai vreau scandaluri, dă la toţi să bea!
Dar un chior ridică, un gât spart de sticlă
Iar cuţitul, ager,  sare-n palma mea.

31.08.2015

Hoţii patimilor sfinte

Hoţii patimilor sfinte au pătruns în monastire

Grabnic au furat din mine cărămizile de lut,

După ce-au umplut căruţa până sus la coviltire

Am simţit tăcerea vorbei pe cuvântul de-nceput.

Aripile de şindrilă mi le-am scuturat cu teamă

Trupul cu miros de smirnă a-nceput a tremura,

Și când s-a întors mortarul pe mistria de aramă

A ieșit din ziduri Ana, țâță soarelui să-i dea.

Apoi hoții se pierdură prîn sălbăticia crudă

Brazda palmei tăbăcite mi-a-nceput a lăcrima

Şi cum nu voia Manole prăbușirile s-audă

Iute m-am zidit pe mine peste existenţa mea.

28.09.2017

Ultimul cocor

Plâng pe deal salcâmii
Legănaţi de vânt,
I-a-mbătat tristețea
Suptă din pământ.

Izvoraș de gânduri
Tânguind cu jale
De sub pleoapa stâncii
S-a pornit la vale.

Înţărcaţi de foarfeci
Strugurii din vii
Lasă prin butoaie
Lacrimi sângerii.

Țopăie pe dealuri   
Crucile de zor
Că din mine zboară
Ultimul cocor.

Dar de prin volume,
Îmbrăcată-n toamnă,
Vine-n loja vieții   
Preafrumoasa Doamnă,

Lunecând mlădie
Prin timpul roşcat
Ca pe mustul toamnei
Iar m-a-nfierbântat.

În parcul iubirii
Mă cheamă c-un semn
Spre banca speranţei
Cu braţe de lemn.

Poartă-n ochi Înaltul
Fără niciun nor
Și reîntoarce-n mine
Ultimul cocor.

25.09.2017

Ieri am fost la vrăjitoare...

Ieri am fost la vrăjitoare, baba cărţile a-nvârtit,
Şi cu glas de pâine coaptă către mine a şoptit:
Ia aminte azi la mine, vremea ta n-a prea trecut
Şi în prag de seară lină o să-ţi cadă-n aşternut
Doamna de tobă frumoasă şi cu sufletul curat,
Şi se vede-n cărţi de treflă că te place neîncetat!

Ia mai taie, încă-o dată, a zis babă către mine
Şi prin cărţi, în trap sălbatec, viitoru-iute-mi vine
M-a scuipat zicând în şoaptă, maică, ia priveşte aici:
Văd în suflet cum îţi zboară roiuri mari de licurici,
Doamna care-ţi vine-n visuri, lebăda o poartă-n ochii,
Scuip-o, maică, pe frumoasă să nu-i fie cu deochi!
Tare dulce-i, bat-o vina, lângă ea întinereşti
Şi-n poveste te repune când îţi cere să slăbeşti!

Am deschis ochii iubirii şi cu mare voie bună
În poiana fericirii snopii dorului se-adună,
Luna stătea lângă mine şi-ntr-o linişte senină
Desfăcuţi avea trei nasturi la bluziţa de lumină.
Pe băncuţa fericirii chiar un top de cărţi stătea
Iar pe inimioara lunii un Poem se-nveselea.                                                                                                                             

15.09.2017