Azi se naște iar Iisus

Se deschide iarăsi cerul, râuri calde de lumină

Strecurate printre gânduri se coboară spre apus,

Îngerii din aripi albe cheamă liniștea divină

Că-n Ajunul nopții sfinte se va naște iar Iisus.

Boii rumegând tăcerea vor veni cu boturi calde

Lângă Ieslea mică, joasă, transformată în altar,

Și cu lacrimi, Maica sfântă, fiul iar va fi să-și scalde

Și spre-a lumii fericire, să ni-l lase nouă-n dar.

Vin trei crai plini de uimire cu toiege de lumină

Să re-ntoarcă-n iarna moale primăverile din fân,

Maică sfântă abia sosește și cu inima-i senină

Pentru noi va naște fiul să ne fie-n veci Stăpân.

Și mai mult ca niciodată, știu că doare, dar ce doare

Când o mamă-și naște fiul pentru a fi pe cruce pus,

Dar eu fac, Măicuță sfântă, fac din inimă o floare

Ca să-i șterg de sânge trupul, Preamăritului Iisus.

Dar până sosește pruncul, în cea clipă sorocită,

Eu la Dumnezeu dau fuga, printre lacrimi să-l implor:

“Nu-mi lasă, Mărite Doamne, Preacurata chinuită

Când își naște pentru mine Luminatul ei fecior!

Și nu-L bate în piroane, chinuit să stea pe cruce,

Nu-L lăsa prin veacuri oarbe să rămână-al nimănui,

Mai bine mă pune-n lanțuri, doar pe mine, şi mă duce

Să rămân sus, pe Golgota, răstignit în locul Lui.”

24.12.2018