E noaptea nunţii mele
Şi-s numai stele-n fagi,
Şi-n jurul meu s-aşeză
Un roi de vise dragi.
O muzică din ceruri
Mă prinde-n vraja sa
Şi rochia de nuntă-i
Croită dintr-o stea.
Şi vin nuntaşii-n grabă
Ca râul peste stei
Şi văd cum coace cerul
Otava-n
ochii ei.
Un înger de fecioară
Cu părul blond, vrăjit,
Va fi ca nimeni alta:
Aşa cum mi-am dorit !
Mireasa fără nume
A tristului destin...
Și sus, geloasa luna,
Mai scoate un suspin.
Dar cineva mă... sună
Şi fuge ca un nor
Un vis duios de nuntă,
Un vis ţesut cu dor.
Şi s-a topit şi nunta...
E tot ce mai visam
Şi stelele plecară
Cu tot ce mai aveam!
Şuvoi de raze triste
Se împletesc sub stea
Şi-n noaptea nunţii noastre
La altul va fi ea!
Tăcerile din muguri
Se-ntorc în
rămurea
Şi plâng la nunta mea.

Minunata poezie! Feerie, sensibilitate, gingasie!
RăspundețiȘtergere