Azi, cu căciula-n mână, am ciocănit la Poartă
Să-l rog pe Sfântul Petru să-mi fie mesager
Şi pentru neamul meu, cu amărâta-i soartă,
Să ceară sus, la Domnul, un strop de adevăr.
Salvează-mi, Sfinte, ţara cu tot ce are neamul
Şi sufletul din mine ţi-l dăruiesc de-acum,
N-am să le las uitarii prin pulbere şi fum.
Şi nu ştiu cum se face dar vreau să fie
bine
Şi luna românească să fie iar pe cer.
Salvează-mi câmpul ţării şi bălţile senine
Că se pierdură triste prin viscole şi
ger.
Hai vino, Preamărite, acum este momentul
Să iei din flăcări trupuri şi suflete,
duium,
Şi crezul ţării mele, trecutul şi
prezentul
Le vindecă de plagă, de boală şi de scrum.
Îţi cunoscură paşii ţinuturi de poveste
Dar pe la noi, în ţară, tristeţea curge, rea
Si dă-ne, Preamărite, măcar o mică veste
Că ne salvezi destinul şi sfânta Ţara mea.
Acum este nevoie, ne plânge România,
Salvează-ne de rele că viaţa-i tot mai
grea!
Şi-ţi voi plăti lucrarea cu însăşi viaţa
mea.
07.11.2015

Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Vâ mulțumesc ....