Nu mai înţeleg nimic

Calul meu ștrengar, mi-a cerut în dar,
Fără de hotar, cupele cu jar,
Jar din foc aprins cu ecou nestins,
Să-i dau un făraș de foc nărăvaș
Și să-mi fie bine, a cerut: stăpâne,
Să-mi dai cupe două, să te duc pe rouă
Unde nu străpunge vântul când ajunge,
Unde știu că-ți place când inima-ți toarce,

Știu unde-ți convine să te duc pe tine
Chiar de sunt spășit și nepotcovit,
Urât, slăbănog, puțin pintenog,.
Eu fără de hăț veșnic te răsfăț
Și te duc în șa chiar la Draga ta!

Chiar sub ochii tăi voi zbura pe văi
Cu coama rotată cum zburam odată.
Coama mea de spice vrea să prindă alice
Din ţeavă de vânt, când zbor pe pământ.
Să plutesc aş vrea, eu cu dumneata!
Să ne vadă-n zori, în parfum de flori,
Mîndra-ți floare rară ca o primăvară,
Care-n voia firii în nuca privirii
Poartă lin, stingher, oazele de cer,
Ea, cam somnoroasă, chiar pe lângă masă
Va veni la geam, aşa tam-nesam,
Ca un blând răsfăț să mă vadă-n hăț
Iar pe tine, zău, drag stăpâne al meu,
Prin suspine mute o să te sărute
În oftat de gheață te va ține-n brață
În verde oftat te va ține-n pat,
Mai multe, stăpâne, nu știi de la mine,
În amurg pufos sunt cam rușinos
Gata, am tăcut, știi ce-ai de făcut
Eu te duc cu drag, mai mult… nu mă bag!

Dar voi fi  trufaş, ager, nărăvaş!
Ca-n poveşti într-una, nopţi o mie una!
Hai stăpâne, hai! Jarul poţi să-mi dai?

Sunt surprins, anume, că prea multă lume
Vrea să ştie îndată, chiar povestea toată!
Eu vă storc amarul: nu vorbeşte calul!

Calu-i ca un pește, nimic nu vorbește!

Chiar ieri, pe-nserat, eu i-am adresat
Vorbă calculată: mergem la o fată?
Mi-a răspuns degrabă: vezi-ţi, mă, de treabă!

15.04.2011