Rupe din tăcere

Nu-i decât o lună sub care mă plimb

Când în mine fierbe doru-neîntrecut.

Ia-o tu, iubito, dar să-mi lasi în schimb 

Ochii tăi albaștrii, dornici de sărut.

Nu-i decât un soare somnoros prin zorii

Ce-și lasă răcoarea peste câmpul mut, 

Hai, te rog, îmi lasă, în tăcerea florii 

Ochii tăi albaștrii, dornici de sărut.

Prin lanul visării macu-ncet își saltă 

Gâtul în candoarea vântului tăcut, 

Numai ceru-ngână nufărul din baltă 

Dacă-mi lași, iubito, ochii să-i sărut. 

Când tăcerea cântă printre albăstrele

Și visarea-și pune vraja-n inelar,
Ochii tăi albaștrii coborâți din stele

Sufletu-mi inundă cu parfum stelar.

Inima din mine o-mpletesc cu stele 

Și sub talpa-ți dragă o pun așternut,

Dar te rog , iubito, rupe din tăcere 

Și dă-mi ochii albaștri gata de sărut.

26.06.2016.