Mi-a citit măicuţa cartea

Mi-a citit măicuţa cartea

Şi mi-a scris cu suflet bun:

Despre ce zici tu aicea...

Nu ştiu, maică, ce să spun.

Eu te-am învăţat de toate,

Uneori, te-am mai certat,

Dar mă bucur fără samă

C-ai rămas suflet curat.

Că ţi-e slova minunată  

Asta nu e treaba mea !

Eu aş zice că de sapă

Mai bine te-ai apuca.

De la sapă mănâci pâine,

Faci bucate şi-ţi faci rost

Apoi, ia-ţi şi tu nevastă

Să o ai sub adăpost.

Şi să-ţi faci şi o căsuţă,

Nu prea mare, cum o fi...

Când e gata, luaţi o fată

S-aveţi, maică, şi copii.

Trece vremea şi vezi bine,

N-ai pe nimeni mai aproape.

Aşa, dacă ai o fată

Are cine să te-ngroape.

Apoi, scrisul tău, băiete,

Nu-ţi aduce nici-un leu,

Ba mai mult, vorbeşte lumea,

Că te răzvrăteşti mereu.

Mi-a zis şi popa din sat,

Într-o dimineaţă-albastră,

Că le-ai scris, ălora, sus:

‘’S-a dus dracu ţara noastră!’’ *

Eu îţi zic: lasă guvernul,  

Nu te pune tu cu el !

Ăştia sunt uniţi cu toţii

Tu eşti, maică, singurel!

Cât aş da, măcar acum,

Tu s-asculţi povaţa mea:

Să-nfiezi şi tu o fată,

Să te-ngroape cineva!

Cât eşti tu de voinicel

Eu te văd puţin cam dus...

În rest, despre poezie,

Nu prea am nimic de spus.

Doar atât am observat:

Că de toate-mi aminteşti

Cântărind în minte slova

Înainte să vorbeşti .

Asta-i bine, puiul mamei,

Mi te va scăpa de rele,

Că de-ţi vei păta obrazul

Nimeni nu poate să-l spele.

Văd c-ai scris şi de-Azorel,

De oiţe, cal şi vacă.

Eu nu cred că toate astea

Boierilor o să placă.

Nu ţi-am mai zis, puiul mamii,

Să nu-ţi fac sufletul rău,

Dar, Azor, acum o lună

A murit...de dorul tău.

Nu l-am aruncat prin râpe,

Prin scaieţi şi bălării...

E-ngropat în dosul curţii-

Să mai latre...de mai vii.

18.04.2016

* Titlu poeziei " S-a dus dracul dracul țara noastră"