Se sparse Oglinda din noi

Deși inchizițiile sunt bizare

Eu văd că le știi pe de rost,

Nu-i nevoie de mii de rafale

S-ajung pentru tine un fost...

Nu căuta juraţi de serviciu

Să-mi pună destinul vărgat.

Am fost singurul tău viciu:

Nevinovatul etern vinovat.

Şi totuşi, mai uşor  ca vântul

Am mângâiat crinii pe prund,

Dar gelozia-ţi duse cuvântul

În floarea căzută sub grund.

De azi, un ciob s-a desprins

Din oglinda mai albă ca luna

Şi-a fost ultima noapte de vis,

De mâine va-ncepe furtuna.

Mă-mbrac în strai răzvrătit

Şi am să ies la drumul mare

Ca un tâlhar modern, nelegiuit,

Cu dor ciudat de răzbunare.

Cearta e cu crima-nvecinată

Şi legile-o condamnă cu temei,

Dar vreau mai mult ca niciodată

Să-nfig cuţitul în plămânii ei.

S-o hăituiesc vârtos de prin palate

Ca fumul alb să fugă sus, pe coş

Că rupse-atâtea vise-nmiresmate

Cum frânse tinerețea unui moș.

Of...pe toate femeile din lume

Numai cu tine le-aș fi înșelat.

Dar tu, iubito, de ce anume,

Fără de tine, singur, m-ai lasat?

Deși inchizițiile sunt bizare

Eu văd că le știi pe de rost,

Nu-i nevoie de mii de rafale

S-ajung pentru tine un fost...

21.05.2016