Divinele-ndurări...

Divinele-ndurări venit-au din genune

Să-mi lase la icoană o mică rugăciune.

Din ochii Precuratei o lacrima-a pornit

Doar eu o văd la mine și-s tare fericit.

Eu am slăvit prin vreme mărețele idei

Și-am pus în galantare frumosul ca temei

Mereu am fost cu ochii pe micile icoane

Zi facem din noapte prin vise diafane.

Purtam pe brațe sfinții ca pe prințese dulci

Cum soarele își poartă visările pe lunci,

Le ridicam la stele sau stelele-n convoi

Le aduceam sfielnic, aici, în sat la noi.

Dar vremea-i ca o frunză plecată pe cărări

Și eu găsesc în suflet divinele-ndurări,

Viața-i parfumată cât tânăr sunt și viu

Pe când la bătrânețe tot sensul e pustiu.

Pe când la bătrânețe tot sensul e pustiu

Viața-i parfumată cât tânăr sunt și viu,

Chiar de găsesc în suflet divinele-ndurări

Vremea-i tot o frunză plecată pe cărări.

Eu aduceam sfielnic, aici, în sat la noi,

Icoanele pe sticlă cu stelele-n convoi,

Cum soarele își poartă visările pe lunci

Purtam în brațe sfinții ca pe prințese dulci.

Zi făceam din noapte prin vise diafane

Mereu am fost cu ochii pe micile icoane,

Am pus în galantare frumosul ca temei

Și-am tot slăvit prin vreme mărețele idei.

Doar eu o văd la mine și-s tare fericit

Din ochii Precuratei o lacrima-a pornit.

Să-mi lase la icoană o mică rugăciune

Divinele-ndurări venit-au din genune .

22.01.2019