Sunt amărât, şi trist, şi abătut
Şi toate mi se par străine...
Aş fi zâmbit de-aş fi avut
Un colţ mucegăit de pâine.
De lângă mama m-au luat
Şi-s tare trist, şi nu mi-e bine,
Şi m-a băgat în sac, ciudat,
Un om cu sufletul de câine.
Să latru încă nu sunt învăţat
Şi nici nu pot din sac de iută,
Dar la pârâul rece, neînţărcat,
Sunt dus printr-o pădure mută.
Sunt amărât şi parcă aş vrea
Să vină Moşul şi la mine
Ca-n prag de sărbători să-mi dea
Un colţ mucegăit de pâine.
Dar, ajuns stăpânul lângă mal,
În sacul meu mai pune-o piatră
Şi somnu-mi vine brusc, letal,
Când apa peste mine... latră.
Şi toate mi se par străine...
Aş fi zâmbit de-aş fi avut
Un colţ mucegăit de pâine.
De lângă mama m-au luat
Şi-s tare trist, şi nu mi-e bine,
Şi m-a băgat în sac, ciudat,
Un om cu sufletul de câine.
Să latru încă nu sunt învăţat
Şi nici nu pot din sac de iută,
Dar la pârâul rece, neînţărcat,
Sunt dus printr-o pădure mută.
Sunt amărât şi parcă aş vrea
Să vină Moşul şi la mine
Ca-n prag de sărbători să-mi dea
Un colţ mucegăit de pâine.
Dar, ajuns stăpânul lângă mal,
În sacul meu mai pune-o piatră
Şi somnu-mi vine brusc, letal,
Când apa peste mine... latră.
24.12.2015
01.19
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Vâ mulțumesc ....