Se simte primăvara cu soarele molatec
Haotice pârâie pornesc de sub zăpezi,
S-a domolit înghețul și crivățul sălbatec
Punând desagă-n spate fugi de prin livezi.
Pe crestele albite mai dorm zăpezi nătânge.
Pleacă și Baba Cloanța cu nasu-ncovoiat
Și îmbătat de farmec văd sufletul cum plânge
Când săbii verzi de iarbă țâșniră din iernat.
De sus se scurge albastru pe apa liniștită,
Pădurile de cetini visează somnoros.
Se-adună din vâlcele și fuge-n deal grăbită
O ceată muribundă cu trupul ei lânos.
Lumina vine-n plete pe strune de chitară,
Eu te-aștept, iubito, când mugurii erup.
Apar pe mine frunze de atâta primăvară
Și-mi scoate molcom, caisul, zăpezile din trup.
Mi se afundă glezna în țarina ce cântă
Și-o rândunică vine c-o floare către noi
Și nu știu care babă misterios descântă
De-mi înforiră-n ramuri turmițele de oi.
06.02.2016
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Vâ mulțumesc ....