Mi-am ieşit total din minţi.

Ape limpezi dau să vină
Nu mi-e sufletul de piatră
Cânta frunza fericirii
Alintată blând de vânt,
După norii aşteptării
Vesel cerul mi se-arată
Şi găsesc în ochii Doamnei
Raiul verde pe pământ.

Prins-am soarele molatic
Pe la miezul ăstei zile,
L-am rugat să cânte vesel
În trei trandafiri de soi,
Şi prin galbena-i culoare
Am pășit cu-nflăcărare
Să pun curcubeu vieţii
Dincolo de bălţi şi ploi.

Tremuram ca frunza verde,
Tremuram ca pătrunjelul,
Fluturii de prin livadă
Buzna dat-au în stomac,
De la mâna ei gingaşă
Mi-a făcut din ochi inelul,
Iar eu, vorbăreţul lumii,
Abia mai puteam să tac.

Inima a luat-o razna,
Numai Dumnezeu o ştie
Cum duios din pinteni bate
Prin amurgul diafan,
Am simţit ca-n tinereţe
Că-s ocean de bucurie
Care soarbe roua vieţii
De pe frunza de castan.

M-am privit pe mine însumi
În oglinda ei duioasă
Care sta înrourată
Sub sprâncenele-i de soi,
În obrajii mei tomnatici,
În sfiala de mătasă,
Macu-și pune pălăria
Ca umbrelă pentru noi.

Foaie verde ochi de vară
Înfloriţi la mine-n glastră
Numai EA unește veșnic
Malurile dintre noi,
Eu, cuprins de fericire,
Într-o zi aşa albastră,
Am fugit din mine însumi
În altarul cifrei Doi.

Şi cum nu mai ştiu de mine,
Într-o ardere bizară,
Văd cum stelele din ceruri
Se coboară-n tei, cuminţi,
Doamna mi-a uitat pe buze
Ruju-i vesel de fecioară,
Iar eu pentru prima oară
Mi-am ieşit total din minţi.

07.09.2018

4,49