Motto:
Te iubesc şi
când ai pe altu-n gând,
Mă cauţi şi tu,
când altul nu vru...
Iarăşi de mai pleci vreodată
Către nu ştiu care chip pierdut,
Resemnat, cu umbra ta îndată
Voi vorbi de câte m-au durut!
Dacă te mai lasă liberă o clipă,
Galbenă, să-mi vii ca o lalea,
Din ţărână, bătând din aripă,
Am să zbor din nou cu steaua ta!
Aripi de lumină îţi ofer din
soare,
Vino către mine cu nevoi!
Înham ochii verzi la frunza care
Mi te-aduce peste munţii goi!
Dar îţi sugerez cu plecăciune
Şi te rog duios de asta-n veci:
Floarea mea cu iz de amărăciune,
Nu mai vreau nicicând să pleci!
Tu de aici să nu mai pleci
vreodată
Către nu ştiu care chip pierdut...
Am vorbit cu umbra ta roşcată,
Mi-a spus toate câte te-au durut !
23.04.2011
* * *
RăspundețiȘtergereNu vântu-n codru se perindă.
Nu frunze cad pe măguri, rar.
Din albăstrimea infinită
Şiroaie curg de psalmi stelari.
Văd: cu albastra ei maramă,
Pe nori uşori din cerul nalt,
Se-arată Preaiubita Mamă
Ducând pe Pruncul Preacurat.
La răstignire-n lume iară
Îl duce pe Cel Înviat:
"Te du, Iisuse, dormi pe-afară,
Sub vreun tufiş însingurat."
Zărind câte-un pribeag, spre dânsul
Mă-ndrept, prindu-l trist, duios:
Au, nu cumva e însuşi Unsul
Cel cu toiagul noduros?
Şi poate-n clipa cea de taină,
Trecând, nu voi vedea de-ndat'
Că-n brazi e-un heruvim şi-n iarbă-
Mântuitoru-nfometat.
Crăciun fericit 🌲
Mă bucur de popas și te mai aștept cu drag și cu versuri frumoase. Considerație.
Ștergere