Ştiu, mă chemi sub zări rubine
Ca să-ți vin în
liliac
Şi mi-e drag şi mi-e ruşine...
N-am pădure să
mă îmbrac!
Cu mâini albe ca de ceară
Pui lumina pe un
ghem
Şi ca lumânare-n seară
Mă aprinzi în
untdelemn!
Din câmpia cu flori roşii, încă
Presărate-n rând
de maci,
Din simţirea ta adâncă
Semn să vin cu
mâna-mi faci!
O să vin, n-am altă cale,
Cu lumina mă
cunun
Şi cu trandafirii-n poale
La piciorul tău
mă pun!
Suflet blând cu doruri multe
Strecurat în flamuri vii,
Naş am floarea unui munte
Şi noi… miri
trandafirii!
Nu se ştie, nici nu-mi pasă...
Liliacul doarme
lin,
Trena lui duios ne-o lasă
Într-o cupă de
suspin!
Când ieşi seara la portiţă
Vin prin flori
de liliac
Numai ca să-mi dai guriţă
Şi pădure să mă
îmbrac!
Şi mi-e drag,
mi-e drag,
mi-e drag...
Dă-mi pădurea să mă îmbrac!
12.11.2010
RăspundețiȘtergereM-am îmbrăcat în păduri
sub torentele atâtor dezrădăcinări
să nu surpe malurile inimii
neguri fără număr sar pârleazurile
când ochiul naiv scufundă privirea în câmpul de maci
vigilenţa închide ochiul o clipă
mâinile îmi tac mângâieri diafane
hienă când m-adulmecă murirea să muşte
consoana cancerigenă.
O asanare în aripă de înger
un taifun dizlocă un bing-bang în infinit
veşnicia lăuză
tot spaţiul pe care-l poate cuprinde
alăptează în irişi
marile dezgheţuri ale iubirii să nu-i împrăştie
imperiile
malul inimii pietruieşte poeme
tăcerile mele forfotitoare...
Să nu miroasă tot universul a mine
va trebui să-mi tivesc lumea c-o pădure virgină
şi să-nvăţ perfect graiul zborurilor!
Minunat răspuns....Mulțumesc....
RăspundețiȘtergere