Draga mea ...

Motto:

Lună, am să-ţi spun ceva:

Tu eşti cititoarea mea...

Toarce noaptea-n vis târziu

Legănată blând de vânturi.

Sus, în cer, un vizitiu

Sparge nucile de gânduri.

Pixul plânge-ncet pe foaie

Trăgând slovele-n frumos,

Prin perdea vine-n odaie

Chipul tău suav, duios.

Îmi faci semn s-o las mai moale

Şi te-apleci spre masa grea,

Cu durerea strânsă-n șale

Te cuprind cu mâna mea.

Din trup fuge oboseala,

Iar mă simt fecior ştrengar.

Lăcrimează și cerneala

Blând visând lângă penar.

Îmi vorbeşti de toate cele

Doar tăcerea-mbrățișând

Şi de dragul gurii mele

Dulce, te găsesc oftând.

Când e noaptea pe sfârşite

Îmi şopteşti, încet, stingher:

’’Eu mă duc, mă duc, iubite,

M-aşez iar la mine-n cer. ’’

Încheindu-și la rochiţă

Șnurul alb de jos în sus,

Uită...și să-mi dea guriţă

Şi pe geam încet s-a dus...

Mai târziu din nou apare

Și o simt în prag de zi:

Într-o dragă cititoare

Ce-mi dă like la poezii!

06.03.2016